Vaccinarea la vârstnici: o măsură simplă care poate preveni complicații grave
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, sistemul imunitar devine mai puțin eficient, iar bolile infecțioase pot avea evoluții mai severe. O viroză care la un adult tânăr trece în câteva zile poate duce, la o persoană vârstnică, la pneumonie, decompensarea bolilor cronice, spitalizare sau pierderea autonomiei.
Vaccinarea nu este importantă doar în copilărie. Pentru persoanele în vârstă, vaccinurile pot fi o parte esențială a prevenției medicale.
De ce sunt vaccinurile importante la vârsta a treia?
Persoanele vârstnice suferă adesea de boli cronice precum diabet, insuficiență cardiacă, BPOC, boală renală cronică, demență sau fragilitate. În aceste situații, infecțiile respiratorii sau sistemice pot declanșa complicații importante: căderi, delir, deshidratare, agravarea insuficienței cardiace, insuficiență respiratorie sau necesitatea internării.
Organizațiile internaționale de sănătate subliniază importanța vaccinării pe tot parcursul vieții, inclusiv împotriva gripei, COVID-19, bolii pneumococice, tetanosului și virusului respirator sincițial la grupele vulnerabile.
Vaccinul antigripal
Gripa nu este o simplă răceală. La persoanele în vârstă poate duce la pneumonie, agravarea bolilor cardiace sau pulmonare și spitalizare.
Vaccinul antigripal se recomandă de obicei anual, ideal înaintea sezonului rece. CDC recomandă vaccinarea antigripală anuală la adulți, iar pentru persoanele de 65 de ani și peste menționează preferința pentru vaccinuri antigripale cu doză mare, adjuvantate sau recombinante, acolo unde acestea sunt disponibile.
În practică, persoanele vârstnice, pacienții cu boli cronice și rezidenții din centre de îngrijire sunt printre cei care au cel mai mult de câștigat de pe urma vaccinării antigripale.
Vaccinarea împotriva COVID-19
COVID-19 rămâne mai periculos pentru vârstnici decât pentru adulții tineri, mai ales la persoanele cu boli cronice sau imunitate scăzută. Vaccinarea reduce riscul de forme severe, internare și deces.
Recomandările pentru COVID-19 se pot modifica în funcție de sezon, variante circulante și deciziile autorităților. De aceea, este bine ca persoanele vârstnice să întrebe medicul de familie sau medicul curant dacă sunt la zi cu vaccinarea.
Vaccinul pneumococic
Pneumococul poate provoca pneumonie, meningită și infecții severe ale sângelui. Riscul crește la vârstnici și la persoanele cu boli cronice.
Vaccinarea pneumococică este importantă mai ales pentru persoanele cu boli pulmonare, boli cardiace, diabet, boli renale, imunosupresie sau istoric de pneumonii repetate. În România, disponibilitatea și compensarea pot varia în funcție de categoria de risc și de reglementările în vigoare, deci schema potrivită trebuie discutată cu medicul.
Documentele românești privind vaccinurile compensate includ grupe de risc și menționează, de exemplu, vaccinarea pneumococică pentru anumite categorii, inclusiv persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani în anumite condiții de eligibilitate.
Vaccinul împotriva zonei zoster
Zona zoster apare prin reactivarea virusului varicelo-zosterian, același virus care produce varicela. La vârstnici, zona zoster poate fi dureroasă și poate lăsa o complicație persistentă numită nevralgie postherpetică, adică durere care continuă luni sau chiar ani după vindecarea erupției.
Vaccinarea împotriva zonei zoster este recomandată în multe țări pentru adulții mai în vârstă, în special de la 50 de ani în sus. CDC include vaccinarea zosteriană în calendarul de imunizare al adulților.
Pentru România, este important ca pacientul să verifice împreună cu medicul disponibilitatea vaccinului, indicațiile și costurile.
Vaccinul RSV
RSV, sau virusul respirator sincițial, este cunoscut mai ales ca infecție la copii, dar poate produce forme severe și la persoanele vârstnice. ECDC estimează că RSV duce anual în Europa la aproximativ 160.000 de spitalizări la persoanele vârstnice.
În unele țări europene există deja programe de vaccinare RSV pentru vârstnici sau pentru grupele cu risc. Recomandările sunt în evoluție, deci este bine ca persoanele în vârstă, mai ales cele cu boli cardiace sau pulmonare, să discute cu medicul despre această opțiune.
Vaccinul antitetanic și alte vaccinuri
Protecția împotriva tetanosului nu durează toată viața fără rapeluri. Persoanele vârstnice pot fi expuse prin răni, căzături, lucrări în grădină sau accidente domestice.
În funcție de istoricul vaccinal, medicul poate recomanda rapel tetanic sau vaccinuri combinate care includ protecție împotriva difteriei și tusei convulsive.
Pentru persoanele care călătoresc, pot fi necesare și alte vaccinuri, în funcție de destinație, sezon și starea de sănătate.
Cine ar trebui să discute activ cu medicul despre vaccinare?
Este recomandat să cereți sfatul medicului dacă persoana vârstnică:
- are peste 65 de ani;
- locuiește într-un centru de îngrijire;
- are diabet, insuficiență cardiacă, BPOC, astm, boală renală sau boală hepatică;
- are cancer, tratament imunosupresor sau imunitate scăzută;
- a avut pneumonii repetate;
- a fost spitalizată recent;
- are fragilitate, căderi repetate sau demență;
- urmează să călătorească.
Sunt vaccinurile sigure la vârstnici?
Majoritatea reacțiilor după vaccinare sunt ușoare și trecătoare: durere locală, roșeață, oboseală, febră ușoară sau dureri musculare. Reacțiile severe sunt rare, dar orice istoric de alergie severă trebuie discutat înainte cu medicul.
Vaccinarea se decide individual, ținând cont de vârstă, boli cronice, tratamente, alergii și istoricul vaccinal. Scopul nu este vaccinarea „la întâmplare”, ci protecția corectă a persoanei potrivite.
Vaccinarea protejează și autonomia
La vârstnici, o infecție severă nu înseamnă doar câteva zile de boală. Poate însemna pierderea forței musculare, confuzie, căderi, internare, recuperare dificilă și scăderea independenței.
De aceea, vaccinarea trebuie privită ca parte din îngrijirea geriatrică preventivă, alături de nutriție, mișcare, controlul bolilor cronice, prevenirea căderilor și monitorizarea medicației.
Concluzie
Vaccinarea la vârstnici este o metodă simplă de prevenție, dar cu impact mare. Gripa, COVID-19, pneumonia pneumococică, zona zoster, tetanosul și RSV pot avea evoluții serioase la persoanele în vârstă.
Cel mai bun plan de vaccinare este individualizat. Discutați cu medicul de familie, medicul geriatru sau medicul curant pentru a afla ce vaccinuri sunt potrivite, când trebuie administrate și dacă există contraindicații.
Notă: Acest articol are scop informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical. Recomandările pot varia în funcție de vârstă, boli asociate, tratamente, alergii și istoricul fiecărei persoane. Pentru recomandări personalizate, discutați cu medicul de familie, medicul curant sau medicul geriatru.
